Black & Decker HS1776 Manuel d'utilisateur Page 74

  • Télécharger
  • Ajouter à mon manuel
  • Imprimer
  • Page
    / 82
  • Table des matières
  • MARQUE LIVRES
  • Noté. / 5. Basé sur avis des utilisateurs
Vue de la page 73
Napoleon Pop & Valeriu Ioan‑Franc
72
Japonia în anii ’90 ai secolului XX.
Economiştii constată că „revenirea bani‑
lor scumpi” pentru finanțarea deficitelor,
tocmai din cauza ortodoxiei bugetelor echi‑
librate, ar putea face ineficiente programele
de austeritate din unele țări, antamate fie
fără stimularea cererii, fie înaintea consoli‑
dării semnalelor de redresare economică.
Într‑o astfel de situație, reducerea cheltuieli‑
lor guvernamentale şi majorarea taxelor, pe
fondul unei economii în declin, este de
natură să restabilească cu greutate încrede‑
rea mediului de afaceri. Mai mult, reduce‑
rea cheltuielilor publice în mijlocul unei
depresiuni, contrar unei analize raționale,
este de natură să conducă economia în
cauză spre deflație, deznodământ catalogat
de Paul Krugman drept „proces de autodis‑
trugere”.
Spre deosebire de BCE, atentă la riscul
infla ționist, FED este mai conştientă de ris‑
cul defla ționist, după cum şi Administrația
Obama susține existența pericolului unei
austerități financiare premature.
Nu sunt puține cazurile în care, aplicând
programe de austeritate dure – cazul
Greciei –, țările se pot confrunta cu un risc
asociat datoriei publice interne şi externe
mult mai ridicat, care împiedică însăşi ree‑
chilibrarea bugetelor naționale, cu un cost al
finanțării adecvat. Logica consecințelor
orto doxiei bugetare în perioadele de declin
economic, în raport cu riscul inflaționist, ne
conduce la concluzia că prețul ei ar putea fi
un şomaj semnificativ prelungit, iar unele
persoane ajunse aici ar putea să nu mai
ocupe niciodată un loc de muncă remune‑
rat.
Prezentul presupune un risc inflaționist
nelegat direct de creşterea economică, ci de
evoluțiile prețurilor internaționale la com‑
bustibili şi produse agroalimentare, care,
aşezat în matricea ofertei puțin controlabile
de politica monetară, îndeamnă deja bănci‑
le centrale spre creşterea costului finanțării
creşterii economice înainte ca relansarea să
fie certă. Deci problematica inflației induse
de factori externi ai ofertei constituie, pen‑
tru multe țări, un impedi ment în soluționa‑
rea altor puncte trecute pe agenda priorită‑
ților.
Reglementarea sectorului financiar.
Punerea în pericol a stabilității financiare de
către efectele ulti mei crize financiare inter‑
naționale este pe cale să asigure, cu dificul‑
tățile inerente, convergența de idei privind
atacarea lacunelor existente la nivelul regle‑
mentării şi supravegherii piețelor financia‑
re, atât la nivelul UE, cât şi al G20.
Reglementarea serviciilor financiare, pri‑
vită şi în contextul bunei guvernanțe econo‑
mice, are princi pial o abordare reformistă,
cuvântul sugerând profunzimea modifi
cărilor legislative necesare implementării
concep telor vehiculate, dar purtând vina
crizei financiare, prin forma insuficientă a
translatării lor în comportamente raționale.
Rămân în atenție acordurile cu privire la
legis lația supravegherii, unde se pare că ne
îndreptăm cu paşi rapizi spre o uniune ban‑
cară, a administra torilor de fonduri de
investiții alternative, a agen țiilor de rating, a
instrumentelor derivate şi piețelor financia‑
re ale acestora (cu reglementarea strictă a
vânzărilor în lipsă şi a credit default swaps),
intro ducerea unor sisteme de taxe şi impo‑
zite asupra instituțiilor financiare pentru a
fi create mecanisme de securizare echitabilă
a riscurilor şi asigurarea de stimulente
împotriva riscului sistemic.
Urgența în domeniu este dată de restabi‑
lirea rapidă a solidității şi stabilității siste‑
mului financiar, cu orientarea lui spre res‑
ponsabilizare, asigurarea rezilienței şi
transparenței sectorului bancar şi validarea
testelor de stres făcute de autoritățile de
supraveghere, ca un exercițiu permanent,
prin care să se reabiliteze încrederea consu‑
matorilor de servicii financiare. Din punct
de vedere institu țional, s‑a decis ca atât cele
trei autorități de supra veghere europene,
cât şi Comitetul european de riscuri sistemi‑
ce să‑şi înceapă activitatea din anul 2011.
Zona euro. Dacă sărbătorirea a zece ani
de la crearea monedei unice s‑a desfăşurat
într‑o atmosferă plină de încredere în pro‑
iectul politicii monetare unice pe măsură ce
toți membrii UE cu clauză derogatorie vor
intra în zona euro, declanşarea crizei dato‑
riilor în Grecia şi conti nuarea simptomului
şi în alte țări membre ale zonei euro erau de
presupus să bulverseze proiectul monedei
Vue de la page 73
1 2 ... 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82

Commentaires sur ces manuels

Pas de commentaire