Black & Decker HS1776 Manuel d'utilisateur télécharger pdf (Page 35)

de dinainte de revoluție au continuat să

funcționeze. Majoritatea interviurilor efec‑

tuate de Raluca Petre arată că accesul în

profesie a continuat să se facă în multe

situații pe bază de recomandări. Mai mult,

s‑a întâmplat ceva foarte interesant. Opre ‑

siunea partidului era una “protectoare”: toți

aveau locul de muncă asigurat, salarii

relativ egale. Raluca Petre susține că

întreaga țară funcționa ca o gigantică

instituție hipercentralizată. După revoluție,

plasa de siguranță a dispărut. Salariul și

locul de muncă stabil au devenit o simplă

iluzie în domeniul jurnalismului românesc

postdecembrist. Pe acest fundal s‑a întâm‑

plat, cum spuneam, ceva interesant. Cei mai

mulți au continuat să scrie din entuziam,

ajutându‑i pe alții, dar nu și pe ei înșiși, pe

când o mică minoritate s‑a pus pe făcut

bani. Câțiva dintre jurnaliști au înțeles mai

repede decât alții că în societatea capitalistă

informația e o marfă care trebuie comercia‑

lizată profitabil. Este momentul în care în

scenă intră un alt actor foarte important:

patronul de presă. De cele mai multe ori,

acești patroni s‑au selectat chiar din rândul

confraților jurnaliști, de aici comparația mea

cu Ferma animalelor.

Cum am putea caracteriza etapa actuală

a jurnalismului autohton? În primul rând

nimeni nu mai vrea să schimbe lumea.

Idealismul anilor ’90 a fost înlocuit cu un soi

de narcisism magistral, surprins și în peli‑

cula lui Erik Gandini, Videocracy – basta

aparrire. Studenții de azi vor să se facă

jurnaliști ca să se vadă la televizor! Din

majoritatea interviurilor realizate de Raluca

Petre cu jurnaliști “de ultimă generație” mai

reiese ceva îngrijorător: ei cred că e impor‑

tant să existe o reglementare a presei, dar că

ea trebuie făcută de altcineva. Ei nu se văd

deci ca agenți ai schimbării!

Există un fir roșu pe care Raluca Petre îl

urmează în analiza interviurilor cu jurna ‑

liști: unde se situau și unde se situează și

acum standardele profesiei? Cu alte cuvin‑

te, cine evaluează calitatea unui material

jurnalistic, ceilalți jurnaliști sau altcineva?

În majoritatea profesiilor, evaluarea se face

de către cei care au aceeași formare. Profe ‑

sorii sunt evaluați de proferori, avocații de

avocați, medicii de medici etc. În ultimul

timp apare un al factor de analiză a

performanței profesionale: publicul. Prin

comparație totuși, profesia de jurnalist este

cea mai profund dezavantajată din acest

punct de vedere. În perioada comunistă,

evaluarea profesională se făcea pe criterii

politice: avansa cine se gudura mai eficient

pe lângă liderii politici, pentru ca după

revoluție să intervină un alt “terț” – patro‑

nul de presă – care să dicteze standardele de

evaluare profesioanlă în jurnalism.

Nu vreau să vă răpesc plăcerea de a par‑

curge pe cont propriu lucrarea Ralucăi

Petre, de care – este cinstit să o declar – mă

leagă o prietenie ce durează din timpul

facultății. Analiza în profunzime a modului

în care profesia de jurnalist a evoluat în

România poate constitui fără doar și poate

un punct de pornire pentru viitoare analize,

dezbateri și cercetări care să explice cauzele

structurale ale lipsei libertății de exprimare

a presei românești. Ar fi foarte interesant să

vedem cum au evoluat lucrurile pe tărâmul

(sfintei) proprietăți a presei în era neolibera‑

lă. Cartea Ralucăi Petre ar putea fi fără îndo‑

ială continuată de o analiză a economiei

politice a presei românești.

Privatizarea informaţiei și libertatea de expresie

1 2 ... 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 ... 81 82

Commentaires sur ces manuels

Pas de commentaire

Black & Decker HS1776 Manuel d'utilisateur Page 35

Commentaires sur ces manuels

Produits connexes et manuels pour Fours Black & Decker HS1776