Black & Decker HS1776 Manuel d'utilisateur Page 68

  • Télécharger
  • Ajouter à mon manuel
  • Imprimer
  • Page
    / 82
  • Table des matières
  • MARQUE LIVRES
  • Noté. / 5. Basé sur avis des utilisateurs
Vue de la page 67
Napoleon Pop & Valeriu Ioan‑Franc
66
dincolo de cele două paradoxuri deja defi‑
nite, procesele de convergență trebuie să
navigheze, tot conform raportului mențio‑
nat, printre trei categorii de riscuri (”three
important clusters of risks”) a căror materiali‑
zare se reproduce:
‑ riscul dezechilibrelor macroeconomice,
carac te rizat de volatilitatea cursurilor de
schimb, colapsul valorii activelor, criza
datoriilor suverane, criza fiscală, pe fon‑
dul tensiunilor dintre țările emergente cu
o avuție în creştere şi țările avansate cu
datorii;
‑ riscul lărgirii economiilor nefiscalizate,
care aduce în discuție fragilitatea institu‑
țiilor statu lui, comerțul ilicit, corupția şi
crima orga nizată, toate încurajate de dis‑
paritățile impli cite create de globalizare;
‑ riscul dezechilibrului din cadrul ecuației
vitale apă‑alimente‑ener gie, decurgând
din creşterea populației, ceea ce pune o
presiune acută asupra resurselor globului.
Prin natura lor, aceste categorii de ris‑
curi, de altfel intercorelate, creează tensiuni
în politicile de stimulare fie ale ofertei, fie
ale cererii, penuria de bunuri şi servicii
naționale sau insolvența submi nând suste‑
na bilitatea pe termen lung, creează con flicte
sociale şi instabilitate politică ce pot duce la
conflicte geopolitice, iar pe termen lung, pot
aduce distrugeri grave mediului natural. Se
aduce astfel atingere fundamentelor compe
titi vității, respectiv: productivitatea muncii,
calitatea socială a muncii (ataşa mentul față
de locul de muncă şi relația cu angajatorul),
calitatea şi accesi bilitatea în cazul tehnolo‑
giilor generatoare de o valoare adăugată
mai mare.
5. Asperități în agenda creşterii
economice postcriză
Se spune că dirigenții de politici, în gene‑
ral, nu învață şi nu aplică mare lucru din
lecțiile trecutului. Iată un adevăr valabil
când poate principalii actori ai economiei
globale erau mai puțini. Ce se întâmplă
când, la masa planetară a negocierilor şi
deciziilor socotite a fi în beneficiul tuturor,
există deja 20 de actori, față de 7 sau 8?
Faptul că lecțiile trecutului rămân obiect
de studiu fără reflectare în deciziile curente
este argumentat prin ceea ce am amintit
deja, şi anume că, în realitatea prezentului,
nimic nu seamănă cu ceea ce a fost, deşi
poate definițiile şi caracterizarea con cordă
peste timpuri. Asperitățile în agenda dedi‑
cată singurei soluții com pre hensive la o
criză – revenirea la creşterea economică –
demonstrează tocmai acest lucru.
Viteza surprinzătoare de propagare a cri‑
zei finan ciare a impus nece sitatea unei reac‑
ții rapide din partea autorităților, prioritară
fiind acțiunea pentru limitarea daunelor, în
special în punctele‑cheie ale sistemului
financiar, fiind prefigurate în acelaşi timp
consecințele asupra creşterii econo mice.
Este recunoscută, de altfel, ca un exemplu al
tuturor timpu rilor de manifestare a unei
crize de proporții, cea mai largă (ca număr
de autorități), cea mai mare (ca volume
financiare disponibilizate) şi cea mai rapidă
şi de amploare coordonare a intervențiilor
guvernamentale şi ale principalelor bănci
centrale, dincolo de disensiunile apărute
ulterior privind până unde şi până când
vor avea loc astfel de intervenții fie între UE
şi SUA, fie între principalele puteri econo‑
mice ale UE. Aceste perfor manțe trebuie
privite prin prisma asimetriei funcțio nării la
rău şi la bine a aşa‑numitelor canale de
transmisie a impulsurilor de esență econo‑
mică şi sau psihologică.
În acest context, este de semnalat faptul
că unele canale de transmisie s‑au activat,
iar altele s‑au inhibat, asimetria nouă, până
la un moment, accentuând propagarea efec‑
telor negative ale crizei şi încetinind propa‑
garea benefică a măsurilor întreprinse în
sensul diminuării şocurilor asimetrice ale
crizei. De asemenea, asimetria dintre timpul
rapid al intervențiilor şi întârzierea efectelor
scon tate credem că denotă şi o distorsiune
în lag‑ul mecanismului transmisiei prin
canalele adecvate impulsurilor monetare şi
fiscale corective, în contextul manifestării
crizei. Poate că acest lucru s‑a constituit în
cauza primordială a sentimentului instaurat
imediat şi devenit dominant, deja mențio‑
nat, al lipsei de încredere dublat ulterior
de cel al incertitudinilor.
Observând evoluțiile recente în principii‑
Vue de la page 67
1 2 ... 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 ... 81 82

Commentaires sur ces manuels

Pas de commentaire