9 771220 635006ISSN 1220 -63509 771220 635006ISSN 1220 -63502 304 3( ) / 201Cultura gastronomici literatura deceremonial ( )ăIIIşde Eugen SimionSlavic
jocuri), acum scenariul este mai restrâns dinpricina deja semnalată de al doilea logofătGheorgachi: îngreunarea jugului ţării. Atentla schimbări, el
Hristea Teodor. Este un manual, cum amzis, cu sfaturi culinare şi medicale, dublatede sfaturi (rețete) despre îngrijirea vitelor şicultivarea pomilor
moment umoristic: „să iai o buruiană ce sechiamă nemțăşte redest şi să‑l fierbi. Şi treizile să stropeşti casa, dimineața. Ori chimonşi pelin să le fi
* Institutul de Istorie “A.D. Xenopol” – Academia Română, Filiala Iaşi, e‑mail: [email protected] expunere de faţă este o succintă comemora
toată țara și în afara acesteia, sub înalteauspicii (UNESCO) sau din inițiative maimodeste, ca aceea a profesorului Paul Mironde la Universitatea din
actualul academician Dan Hăulică. Pentrucei din jur, distinsa comparatistă eraDoamna Zoe, a cărei prezență impuneanumaidecât, descriind un cerc în ext
puțin ample2. Reiau aici concluzia formu ‑lată pe seama ultimei cărți: „Eminescu șiromantismul german nu e doar o carte deminte, cum sunt multe, ci și
15Manuscrisul miscelaneu 17867, recentachiziționat de Biblioteca Națională, esteunul important pentru istoria poezieiromâneşti, datorită poemului cu t
(5) Unde erai minunatăÎn toată lumea lăudată – Domnie ca o crăie,Acum rămăseşi pustie.Boierii acei cinstiţi,(10) Prin alte ţări răsleţiţi;Toţi oamenii
Manuscrisul miscelaneu BN 1786717Manuscrisul are 117 file numerotate decopist, format 203/150 mm, fiind scris cucerneală neagră, probabil de acelaşi a
Nr. ( ) / 2012 304 3Mihai CIMPOIJacques De DECKER (Belgia)Serge FAUCHEREAU (FranţValeriu IOAN-FRANCJaime GIL ALUJA (Spania)Klaus HEITMANN (Ger
Cristian Tiberiu Popescu18apar chiar în însemnările marginale ale aces‑tuia. Astfel, la f. 80 v., deci cu 12 foi dupăînche ierea Alexăndriei, copistu
transformării, tinzându‑se astfel a se satis‑face fiecare cititor la nivelul detaliilor şi toțicititorii împreună la nivelul mesajului.Lucrarea a circ
pe care le‑am numit deja. Consider că acestaa fost punctul de plecare şi că pe el se bazaconținutul primei redacții, efectuate imediatdupă noiembrie 1
trecut în revistă acum cred că sunt rezultatedin a doua etapă a redării evenimentelor.Variantele Giurescu, mss. 987 şi 1735 for ‑mează o linie comună,
Textul original al poemuluiISTORIA ŢĂRII ROMÂNEŞTI ŞI A BUCUREŞTILOR SĂRACII(în varianta Giurescu)„Săracă Ţara Românească,Cine întâi să te jălească,Că
Un lucru ce nu să vede.D‑unde ce să lumină,Oareşce să mai alină85 Acel huet şi strigareŞi acel chiloman mare.Când începum a vedea bine – Mascarade min
Iar el ca un politicosDucea pă bieţii boieri pă jos.Încă eşi vorbă mare165 Că‑i ducă [sic] ca să‑i omoare.Brăncoveanupostenise,Prin tină să năduşise,Ş
Clopotele trăgea toate,Lumea alerga pe moaste,Când la óste ce să vezi,235 Să râzi or să lăcrămezi. Că veni un Marco căpitanu,Un mojic şi un rătan,Cu o
Studiul profesorului Ilie Guțan constitu‑ie o cercetare de durată dintr‑o parte semni‑ficativă a biografiei şi publicisticii lui IoanSlavici, vizând,
Slavici publicistul27scriitor, „o performanță în epocă mai alesprintre ardeleni, va fi rodul ceasurilor desingurătate, de abstragere din mediul social
CUPRINS12/2013FRAGMENTE CRITICEEugen SIMION: Cultura gastronomică şi literatura de ceremonial ‑ de la stolnicul Cantacuzino la C. Negruzzi şi M. Kogă
care acordă importanța cuvenită textelor,deoarece, prin intermediul lor, cititorii erauinformați despre cum evoluează criza orien‑tală. Ilie Guțan ins
temut, dar şi o țintă de atac” (p. 112).Tribuna, cotidian de opinie şi de atitudine,de reflecție şi dezbatere, riguros informat şipreocupat să‑şi info
Pe platforma critică pe care îmi permit săo numesc “a noastră”, libertatea presei edezbătută doar tangențial. Apariția uneilucrări care investighează
Privatizarea informaţiei și libertatea de expresie31întrebare atât de complexă fără să cădem îngeneralizări penibile de tipul “înainte de ’89nu se făc
Maria Cernat32din Republica Socialistă România trebuia săștie exact ce se scrie și ce nu se scrie în presă,responsabilitatea “devia țiilor” revenindu‑
de dinainte de revoluție au continuat săfuncționeze. Majoritatea interviurilor efec‑tuate de Raluca Petre arată că accesul înprofesie a continuat să s
Karl Popper a vorbit despre istorie cadespre o perspectivă deschisă, creatoare, aomului istoric, a conştiinței umane angajatăîn dezvoltarea unei expri
Culturile drept opţiuni libere ale umanităţii în istorie35toate aceste dezvoltări ale ideii de liberăafirmare a forței inovatoare în lume şi ,implicit
Caius Traian Dragomir36democratice, precum Austria, Turcia,Grecia) Pe seama acestui fenomen, de per‑sistență a idealului imperial, nu sub raportdomina
37
Mihaela BACULA: Ocurențe ale expresionismului în poezia lui Dimitrie StelaruExpressionist Occurrences in Dimitrie Stelaru’s Poetry . . . . . . . . . .
I. Constantin Stere (1. VI. 1865,Horodişte, county of Soroca – 26. VI.1936,Bucov, county of Prahova) holds his distinc‑tive place in the Romanian Pant
The collateral risks of a polemic39the real dimension of the journalist, onlyfew texts appeared, and those only came uprecently. That is why the prese
Lucian Chișu40the researcher Victor Durnea.2. Also before investigating the series ofpolemical articles, we ought to make a fewnotes about the two pub
The collateral risks of a polemic41va” (somebody) with „oricine” (anyone).Thus, the text brightly nuances the inflexibleupsets of the actors on the su
Lucian Chișu42the deafs, as it happens in the articles Oexplicaţie, Jos săpunul burghez, Cumrămâne?[7]. As a consequence of the verynoisy publicist
the ones that, living in great distress, hadfaced destiny with dignity. Towards thedawn of his life, he had become a living leg‑end. Retired to the si
ager alongside Paul Bujor and in the compa‑ny of a committee comprised of personalitiessuch as G. Ibrăileanu, Mihai Carp, C. Botez,Ion Botez, N. Quine
The collateral risks of a polemic45References*** Dicţionarul general al literaturii române,(DGLR), 7 vol. (general coordinator:Eugen Simion), Univers
Influența expresionismului în poeziamodernismului interbelic şi neomoder ‑nismului românesc a fost una dintre celemai consistente şi mai productive. O
Poezia lui Dimitrie Stelaru47degrabă semnul golului, al zădărniciei ori‑cărui act sau gest. Să spunem totodată călexemul vântul/vânturile va fi un mot
3FragmentecriticeEugen SIMION*Cultura gastronomică şi literaturade ceremonial ‑ de la stolniculCantacuzino la C. Negruzzi şi M. Kogălniceanu (III)Ce
număr relativ mare de poezii întâlnim ten‑dința spre categorial cu majuscule: Soare,Moartea, Toamna, Rai, Destin etc.: “Înnoaptea asta Moartea stă cu
Poezia lui Dimitrie Stelaru49“noapte bună!”, dar şi o incongruențăsemantică prin versul “Cine întreabă, suntîn lună.” Dincolo de o posibilă motivațiel
contemporanilor filistini, incapabili de aaccepta valoarea artistului de geniu: “Urlațişi vă muşcați liniştea / Aşteptând vaierulgeniului / Pe care îl
Şi în Şapte, într‑o viziune expresionistă,este prezentată o umanitate profană saupăgână în declin etic şi spiritual, corespun‑zând imaginii expresioni
Aproape de viscolul Bucuriei, convoiul / Cao ramură uscată, roasă de vânturi / Cufiecare noapte murea.” Ce înseamnă expre ‑sia metaforică “viscolul Bu
vânătă de furie”, ce poartă la suprafață bat‑jocoritor trupul înecatului: „Şi vei râde, veirâde / De trupul de opal, / Din întinsul tău.”Eul poetic ab
1. Cantemir was probably initiated intoKabbalah by studying the Neoplatonic philo‑sophy; under the influence of van Helmont1,who, in turn, was influen
also prominent in the 17th century messia‑nic movement surrounding Sabbatei Zevi inPoland.3But Leibniz seems be the SecretMaster of Cantemir. He was a
tually “extracted” from their “husks” [i.e.perfected or saved], the millennium willbegin; (vii) that all souls sinned in Adamand Eve, in other words t
re. The first born of the creatures, theMessiah, in as much as he is a creature, iscalled Adam Kadmon. He receives the firstrays of light and sends th
nouă a prea înălţaţilor Domni1, scrisă la 1762şi publicată de Mihail Kogălniceanu înLetopiseţele Ţării Moldovei, III, la Iaşi, în 1846,în alfabet chir
was decisive12: “The angelic doctrine ofliber Raziel is taken up by a group of textscalled Claves Salomonis, magical texts that inconjunction with al‑
religion from an exterior social context (“theduties of the body”) to an interior personalcontext (“the duties of the heart”), and mar‑ked an importan
distance.20In this trend, transmitted fromEast to West, in this migration of Kabbalistictheory, we must read Cantemir’s work. 7. Kabbala in Russia. Wh
Bernhard Joseph Schleiss won Loewenfeld(1731‑1800)…[who] took an obvious interestin Kabbalah as if following the traditions ofthe Sulzbach Christian K
4. Contexul internațional şi guvernanța euroAceastă temă a fost urmărită cu predilec‑ție din mo mentul în care, la nivelul UniuniiEuropene, noțiu nea
Guvernanţa euro şi paradigma postcriză63se bănuia acutizarea în rău a situației aces‑tora, mult sub pragul sustenabilității unordeficite. Ca urmare, o
unor politici monetare laxe mai ales în SUA(relaxările cantitative, QE), care se transferăconcomitent spre piețele emergente şi spreactivități specula
Guvernanţa euro şi paradigma postcriză65gent), dezvoltarea are loc şi în mod indivi‑dual (divergent). Acest lucru explică de cebeneficiile globalizări
Napoleon Pop & Valeriu Ioan‑Franc66dincolo de cele două paradoxuri deja defi‑nite, procesele de convergență trebuie sănavigheze, tot conform rapor
Guvernanţa euro şi paradigma postcriză67le refor mării sistemului financiar internațio‑nal, mai ales pe linia reglementării şi supra‑vegherii, cea mai
domneşti citate de alte documente. Iată ceconsumă participanții la slujba din ajunulnaşterii lui Hristos: „După eşirea preoților,fiind gătită de vel c
Napoleon Pop & Valeriu Ioan‑Franc68tul trimestrului I din 2012 indicau semnalegreu de negat cu privire la dificultățile înrelansarea econo mică eu
Guvernanţa euro şi paradigma postcriză69preşedintele, la vremea respectivă, al BănciiCentrale Europene, Jean‑Claude Trichet, săpledeze mereu pentru tă
Napoleon Pop & Valeriu Ioan‑Franc70criză”.Nu întâmplător, la mijlocul anului 2011,preşe dintele BCE, Jean‑Claude Trichet, mili‑ta, în raport cu sa
Guvernanţa euro şi paradigma postcriză71rii (cazul Greciei) cvasigeneralizate în com‑portamentele guverna mentale „chinuite”de măsurile de austeritate
Napoleon Pop & Valeriu Ioan‑Franc72Japonia în anii ’90 ai secolului XX.Economiştii constată că „revenirea bani‑lor scumpi” pentru finanțarea defic
Guvernanţa euro şi paradigma postcriză73unice, cel puțin ca percepție publică.Desigur, propagarea ideii de nesiguranțăa zonei euro a prevalat în ochii
Napoleon Pop & Valeriu Ioan‑Franc74cu cât au mai existat episoade de manifesta‑re a neîncrederii în moneda unică – veziItalia – în momente chiar m
Guvernanţa euro şi paradigma postcriză75că poziția lui Paul Krugman în editorialulapărut în „The New York Times”, în care uneconomist trece de la cons
Napoleon Pop & Valeriu Ioan‑Franc76nu a dus la menținerea competitivitățiiexporturilor, că mode lul social europeanconsumator de resurse peste cap
Guvernanţa euro şi paradigma postcriză77rea deficitelor bugetare, singura cale decorecție fiind revenirea la monedele națio‑nale şi politica monetară
slujitorilor domneşti, fiecare cu rostul şisemnele funcțiunii sale: „Vel postelnicul cutoĭagul a mână, vel spathar cu sabiĭa laumăr şi cu buzduganul î
Napoleon Pop & Valeriu Ioan‑Franc78În acest context, considerăm că nu pro‑iectul euro a devenit inconsistent, ci com‑portamentele față de rigorile
guver nator al Băncii Centrale a Poloniei,Slawomir Skrzypek, a permis celor douățări – Cehiei şi Poloniei – să navigheze con‑fortabil prin criză, graț
Napoleon Pop & Valeriu Ioan‑Franc80nia pe faptul că nivelul impozitelor obliga‑torii este similar în cele două țări (reprezen‑tând 39,5% din PIB î
mai ĭau şi prin năfrămi şi dându‑le pelafičorii lor, le duc pe acasă. Şi rădicându‑semasa, vel medelnicer merge de dăDomnului apă de spălat în spătări
Commentaires sur ces manuels